joi, 12 august 2010

Stau şi

..nimic. E cald, e foarte cald. Rătăcesc căutând ceva care să-mi placa. Mă simt ca un pribeag. Nimic nu mă mulţumeşte, nimic nu e cum trebuie să fie. Ciudat parcă totul e diferit, faţă de ce ştiam eu, sau poate că totul a revenit la starea iniţială, o stare de haos , de neclaritate, de prea multe lucruri negative. Stau, apoi  mă plimb, dar nimic nu se întâmplă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu